metoda-slabit

Cea mai eficientă metodă pentru slăbit

Tema postului intermitent (intermittent fasting) și a postului cu lichide (fasting) a fost intens studiată de către cercetatori în ultimii ani, fiind un subiect popular în lumea nutriției și a slăbitului. Care este diferența între post și restricția calorică? Care dintre aceste metode este mai eficientă pentru slăbit?

    Susținătorii teoriei restricției calorice (clasica dietă hipocalorică “mănâncă des și puțin”) spun că postul cu lichide funcționează de fapt tot datorită restricției calorice și că nu contează frecvența, ci doar aportul caloric per total. Adevărul este însă altul. De ce am crede că reducerea cu 300 kcal pe zi în decurs de 1 săptămână este la fel cu reducerea a 2100 kcal într-o singură zi? Diferența dintre cele două variante este uriașă.

    Reducerea aportului caloric este cea mai frecventă metodă atât pentru slăbit, cât și pentru Diabetul zaharat de tip II, recomandată de catre specialiști. Teoretic reducerea aportului caloric cu 500 kcal pe zi va duce la o scădere de aproximativ 0.5 kg de grăsime pe săptămână. Asociația Americană de Diabet recomandă să ne focusăm pe dietă, activitate fizică, atingând astfel un deficit de 500-750 kcal/zi. Controlul porției și reducerea caloriilor este popularizată încă din anii 70. Această scădere a numarului de calorii ar trebui facută pe înteraga zi, nu deodată, spun recomandările. Dieteticienii își sfătuiesc pacienții să mănânce de 5-7 ori pe zi, câte puțin și des. Există tabele cu conținutul caloric  pe orice etichetă a alimentelor și aproape la orice restaurant. Există nenumărate aplicații și cărți pentru a te ajuta să îți controlezi numărul de calorii pe care le consumi într-o zi. Cu toate acestea, foarte mulți dintre noi eșuează și nu reușesc să slăbească, deși se țin de regim “ca la carte”.

Studiile ne spun că aceste sfaturi clasice au o rată de eșec de 99.5% (doar 1 bărbat din 210 de bărbați obezi și 1 femeie din 124 de femei obeze au rezultate pe termen lung cu dieta clasică hipocalorică). Dar de ce nu funcționează? Din cauza că aceasta, în timp, duce la încetinirea metabolismului (scăderea procesului de ardere a grăsimilor).

    Rata metabolismului bazal reprezintă energia necesară pentru a ne ține în viață (pentru ca inima să pompeze, plămânii să respire corespunzător, creierul să funcționeze, rinichii să elimine toxinele, etc). Acesta ajunge să scadă în timp în contextul unei restricții calorice îndelungate, ajungându-se la faza de platou (stagnare) în procesul de slăbit. Organismul este forțat să se “oprească”  din procesul de arderea a grăsimilor, pentru că să facă față acestei restricții calorice. După care, are loc fenomenul clasic de yo-yo, recâștigare a kilogramelor pierdute (proces normal), timp în care  familia și prietenii te acuză că nu te ții cum trebuie de dietă și ești incapabil să te abții de la dulciuri. Această abordare cu dieta hipocalorică are efect doar pe termen scurt, până când metabolismul se “prăbușește”.

            Secretul pe termen lung este să îți menții metabolismul bazal și să  menții procesul de ardere a grăsimilor. Cum? Intrând în starea de “ starvation mode”- o “înfometare” CONTROLATĂ, prin Intermittent fasting și fasting (post intermittent și post cu lichide).

            Postul are efectul de a declanșa în organism anumite reacții pe care restricția calorică nu le poate face, și anume: insulin  scade și astfel se previne rezistența la insulină, noradrenalina crește, mențînând rata metabolismului bazal, hormonul de creștere crește, iar astfel se depune mai multă masă musculară. În decurs de 4 zile de post cu apă, rata metabolismului bazal nu scade, ci crește cu 12%. Nici rezistența la activitatea fizică nu scade, ci dimpotrivă, se menține. În timpul acesta, organismul uman “își deschide” rezerva de energie pe care o are: GRĂSIMEA! Rata metabolismului bazal se menține și în loc să ardă caloriile din alimentele pe care le primește, începe să ardă excesul de grăsime din organism.

            În timpul acestui proces, prima dată se consumă rezerva de glicogen din ficat (în aproximativ câteva ore). După care începe să ardă grăsimea aflată în exces în corp. Din moment ce organismul are suficient combustibil că să funcționeze (din grăsime), rata  metabolismului bazal nu încetinește. Pe termen lung, această metodă este mult mai eficientă, deoarece rezolvă  cauza, nu doar efectul: scade insulina (hormonul care face să se depoziteze tot ceea ce mâncăm) și reglează hormonii de foame și de sățietate (ghrelina, leptina). Aceste lucruri nu au loc în organism decât atunci când organismul nu primește hrană din exterior (aport exogen), de aceea nu se întâmplă în cazul unei restricții calorice, ci doar când corpul nu primește hrană deloc.

            Studiile au comparat restricția calorică cu intermittent fasting (ambele cu Dietă Mediteraneană): un grup a ținut dieta mediteraneană cu restricție calorică, iar al doilea grup dieta mediteraneană cu intermittent fasting. Rezulatele după 6 luni au fost următoarele: la al doilea grup a scăzut rezistența la insulină și nu a avut loc fenomenul de yo-yo (nu au câștigat înapoi kilogramele pierdute). Mai mult, intermittent fasting ajută în special la arderea grăsimii abdominale, care afectează ficatul și pancreasul (organelle interne), care este un risc pentru sănătate (țesutul adipos abdominal duce la diabet, hipertensiune arterială, steatoză/ficat gras).

Dacă dorești să afli mai multe despre postul intermitent și cum poți să îl integrezi în programul tău de slăbit, nu ezita să mă contactezi!

Write a comment